Schimbarea modului în care sunt înțelese spațiile publice urbane și democratizarea instituțiilor publice de educație și cultură au dus și la transformarea modului în care funcționează bibliotecile. Spațiile de întâlnire sunt în general dominate de logica economică – centre comerciale, cafenele sau spații private cu acces condiționat. În acest context, bibliotecile, ca locuri deschise, accesibile financiar și incluzive, sunt printre puținele instituții care găzduiesc și spații de întâlnire gratuite, ce nu presupun plata unui bilet de acces sau a unei consumații. Tot mai frecvent, în urbanism și sociologie, este analizat și valorificat potențialul bibliotecilor de „third spaces” – spații intermediare între casă și locul de muncă, în care oamenii pot interacționa, pot învăța și pot participa la viața comunitară, fără a cheltui neapărat bani.

Conceptul de „third place” a fost formulat de sociologul american Ray Oldenburg și descrie acele locuri informale care susțin viața socială a comunității. În această categorie intră spații precum cafenelele, piețele urbane sau parcurile – locuri unde oamenii se întâlnesc spontan, discută și construiesc relații sociale. În ultimele decenii, bibliotecile au început să îndeplinească tot mai clar această funcție, oferind un cadru sigur, accesibil și cultural pentru întâlnire și schimb de idei.

Arhitectura bibliotecilor contemporane reflectă și ea această transformare de utilizare, deoarece temele de proiectare cuprind cerințe clare referitoare la funcțiuni și la criteriile de calitate a spațiilor cu roluri complementare celor convențional destinate lecturii. Noile proiecte pun accent pe deschiderea către oraș, pe flexibilitatea spațiilor și pe integrarea funcțiunilor comunitare. Bibliotecile devin astfel centre culturale și civice, capabile să găzduiască activități diverse, precum ateliere educaționale, dezbateri publice, evenimente culturale, spații de lucru colaborativ sau programe pentru copii și tineri.

Agora FOR Sibiu – „Biblioteca deschisă. Idei, oameni, întâlniri” – a reflectat asupra acestei transformări și a discutat despre cum biblioteca poate funcționa astăzi ca un spațiu civic informal, care facilitează schimbul de idei, învățarea continuă, dar și participarea activă la viața comunității.

Tocmai pentru că bibliotecile au fost reimaginate ca infrastructuri comunitare și spații sociale de întâlnire, acestea s-au integrat în viața comunităților urbane. În acest demers transformator, arhitectura bibliotecilor a devenit mai deschisă, flexibilă și conectată la spațiul exterior, pentru a răspunde cerințelor noilor programe pe care le găzduiesc, ce depășesc activitățile convenționale ale unui spațiu de lectură.

Pentru a defini rolul bibliotecii publice ca infrastructură comunitară și spațiu social de întâlnire, biblioteca contemporană urmărește câteva principii clare, printre care și cele de mai jos:

1. Biblioteca ca spațiu public deschis

Pentru biblioteca contemporană este esențială deschiderea către oraș și către comunitate. În loc să funcționeze ca instituții izolate sau exclusiv academice, bibliotecile sunt tot mai des concepute ca spații publice accesibile tuturor, atât prin programe, cât și prin conformarea arhitectural-spațială.

Un exemplu emblematic este Peckham Library din Londra, proiectată de arhitectul Will Alsop. Biblioteca a fost inaugurată în anul 2000 și a devenit la scurt timp un model de bibliotecă comunitară foarte activă. Aceasta a fost gândită ca parte dintr-o strategie de regenerare urbană a cartierului Peckham din sudul Londrei, căruia îi lipseau spațiile publice de calitate. Biblioteca a devenit și un nucleu de coeziune comunitară, nu doar fiindcă a fost proiectată având în vedere o diversitate de funcțiuni, ci și datorită activităților care se adresează locuitorilor din cartier, și nu numai.

Peckham Library este și un exemplu reprezentativ de bibliotecă privită ca infrastructură socială, relevantă la nivel european, fiind una dintre primele biblioteci considerate un al treilea loc (third space).

Biblioteca colaborează cu școli, ONG-uri, artiști și comunități creative. Printre activitățile și programele sale se numără: cluburi de lectură pentru copii și adolescenți, cursuri digitale pentru persoane în vârstă, programe pentru comunități migrante, spații de studiu și coworking, evenimente culturale și dezbateri locale.

Proiectul de arhitectură a urmărit să creeze un simbol local, o bibliotecă vizibilă și atractivă pentru comunitate, unde lectura devine o experiență accesibilă și informală și un loc civic de întâlnire. Clădirea a devenit un simbol al cartierului Peckham și a câștigat Premiul Stirling în anul 2000 pentru inovație arhitecturală.

Parterul său public este o continuare a spațiului public exterior, piața urbană acoperită comunicând cu spațiul interior de întâlnire. Sala de lectură, alături de spații individuale de studiu și de spații pentru copii destinate activităților educaționale, se află la ultimul nivel, care „plutește” deasupra pieței urbane și o protejează, iar la nivelurile intermediare sunt găzduite funcțiuni precum un centru multimedia, spații pentru open learning și training digital, servicii comunitare (de exemplu, consiliere civică) și spații administrative. Capsulele din interiorul bibliotecii (the pods) sunt o particularitate ce ține de identitatea acestei biblioteci și găzduiesc un spațiu pentru copii, o sală de întâlniri și un centru dedicat culturii afro-caraibiene.

Proiectul a devenit simbolul regenerării cartierului Peckham, a atras comunitatea să participe din ce în ce mai mult la programe culturale și a demonstrat, fără dubiu, rolul bibliotecii ca spațiu civic local.

2. Biblioteca ca infrastructură socială și culturală

Dincolo de rolul său convențional, biblioteca contemporană funcționează și ca infrastructură socială și culturală, iar spațiile sale găzduiesc programe care susțin învățarea informală, activități culturale din sectorul independent și proiecte sau inițiative comunitare.

Dintre activitățile care se desfășoară în numeroase biblioteci europene, merită să menționăm: ateliere educaționale și programe pentru copii, cursuri de competențe digitale, spații de lucru colaborativ, dezbateri și întâlniri publice, evenimente culturale și expoziții.

Un exemplu remarcabil este Oodi – Helsinki Central Library din Finlanda, proiectată de biroul ALA Architects și inaugurată în 2018. Finlanda are un program național de dezvoltare a bibliotecilor ca infrastructură democratică și educațională, iar proiectul bibliotecii Oodi face parte din acest program. Biblioteca a fost inaugurată cu ocazia aniversării a 100 de ani de independență a Finlandei.

Oodi este o bibliotecă cu servicii comunitare extinse, peste jumătate din spațiul clădirii fiind dedicat activităților comunitare, nu cărților. Dintre serviciile sale comunitare: împrumut de echipamente (instrumente, camere video, jocuri), ateliere de tehnologie și creație, spații pentru start-up și proiecte educaționale, programe pentru copii și familii, dezbateri civice și evenimente publice.

Conceptul arhitectural a fost acela de sufragerie urbană (living room of the city). La fel ca în cazul Peckham Library, parterul acestei clădiri este unul public, cu un foyer deschis, cafenea, cinema și spații pentru evenimente. Etajul intermediar găzduiește un maker-space cu studiouri audio-video, imprimare 3D, ateliere de bricolaj, săli de lucru și de întâlnire. Ultimul etaj este dedicat lecturii, biblioteca propriu-zisă având un spațiu de lectură deschis, cu rafturi joase și vedere panoramică spre oraș.

Oodi a devenit una dintre cele mai vizitate instituții culturale din Finlanda și este considerată una dintre cele mai inovatoare biblioteci din lume.

3. Biblioteca ca hub cultural de cartier

Pe lângă sediile centrale ale bibliotecilor (naționale, județene, universitare), tot mai multe orașe investesc în biblioteci de cartier care să funcționeze ca hub-uri culturale comunitare.

Un exemplu foarte apreciat din punct de vedere arhitectural este Biblioteca Gabriel García Márquez din Barcelona, proiectată de SUMA Arquitectura. Clădirea a primit recunoaștere internațională, proiectului fiindu-i conferit Premiul Mies van der Rohe în 2024.

Biblioteca Gabriel García Márquez a fost realizată ca parte a programului administrației locale de dezvoltare a rețelei de biblioteci de cartier din Barcelona. Dincolo de bibliotecă, s-a urmărit crearea unui hub cultural local. Pe lângă lectură, găzduiește activități educaționale și comunitare, într-o zonă dens populată a orașului. Clădirea, inaugurată în 2022, a devenit un centru cultural de cartier și, pe lângă funcțiunea principală destinată lecturii, găzduiește evenimente culturale și proiecte educaționale.

Cerințele principale ale temei de proiectare au fost deschiderea bibliotecii către comunitate, propunerea de spații flexibile pentru activități culturale și integrarea în viața cartierului. Conceptul arhitectural a urmărit să creeze un spațiu deschis, de întâlnire și învățare, care acum este un punct important pe harta comunității locale.

Clădirea este organizată în jurul unui atrium central care conectează vizual și funcțional toate nivelurile. Structura din CLT (cross-laminated timber) – lemn lamelar încrucișat – este vizibilă și contribuie la atmosfera caldă și primitoare. Volumetria fragmentată este adaptată la scara cartierului. Parterul clădirii este public, adăpostind și o zonă pentru copii și activități educaționale, spații pentru evenimente și întâlniri. La nivelurile superioare se află sălile de lectură și de studiu individual, zone dedicate adolescenților și tinerilor și alte spații pentru activități culturale și educaționale. Flexibilitatea spațiilor permite organizarea unor tipuri diferite de programe și evenimente comunitare.

Prin arhitectura sa deschisă și prin programul divers de activități, clădirea funcționează ca un loc de întâlnire între generații. Această clădire ilustrează foarte bine potențialul bibliotecii de a servi ca infrastructură culturală și socială în oraș.

Dintre funcțiunile care contribuie la definirea rolului bibliotecii ca agregator comunitar, amintim: zonele de lectură și spațiile de relaxare pentru adulți, spațiile dedicate activităților pentru copii și adolescenți, sălile pentru activități culturale, spațiile pentru întâlniri și spațiile pentru diferite ateliere și workshop-uri.

Fără echivoc, bibliotecile publice sunt printre cele mai importante infrastructuri culturale ale orașelor contemporane europene – și au acest potențial și bibliotecile din România. Ele oferă acces la informație și educație, dar și spații pentru întâlnire, dialog și inițiativă comunitară.

Tema propusă pentru Agora Comunității Sibiu – „Biblioteca deschisă. Idei, oameni, întâlniri” – reflectă tocmai această dimensiune contemporană a bibliotecii. Într-un oraș în continuă transformare, biblioteca poate deveni un spațiu al dialogului civic, al învățării și al întâlnirii dintre generații. Biblioteca Județeană ASTRA este și ea din ce în ce mai prezentă pe harta culturală și educațională a Sibiului, însă este condiționată de spațialitatea clădirii și de politicile publice care îi influențează potențialul de dezvoltare și sursele de finanțare de care depinde.

Și în România, biblioteca publică poate deveni o infrastructură comunitară esențială atunci când este înțeleasă nu doar ca spațiu de lectură și depozit de cărți, ci și ca spațiu civic al orașului. Proiectul Harta Bibliotecilor de Cartier din București, dezvoltat în cadrul programului „Bucureștiul Civic–Public”, a cartografiat filialele bibliotecilor din capitală și a analizat rolul lor în viața comunităților locale. Cercetarea arată că, în ciuda subfinanțării și a pierderii unor spații în ultimele decenii, bibliotecile de cartier continuă să funcționeze ca locuri de întâlnire și schimb de cunoaștere, contribuind la coeziunea socială și la accesul echitabil la cultură în cartierele orașului.

Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca și-a consolidat în ultimii ani rolul de instituție culturală activă în comunitate prin programe educaționale, ateliere și activități dedicate publicului de toate vârstele. Biblioteca atrage un public majoritar tânăr – aproximativ 85% dintre utilizatori au sub 40 de ani – și înregistrează anual sute de mii de vizite, confirmând potențialul bibliotecii publice de a deveni un spațiu relevant pentru educație, cultură și viață comunitară contemporană.

Reimaginarea bibliotecii ca spațiu deschis al comunității nu înseamnă doar modernizarea unei instituții culturale, ci și consolidarea unei infrastructuri urbane esențiale pentru educație, participare și viață comunitară. Prin arhitectură, program și accesibilitate, clădirile bibliotecilor și spațiile publice adiacente devin spații urbane deschise și incluzive, care contribuie la coeziunea socială și la calitatea vieții urbane.

Pentru orașe precum Sibiu, bibliotecile pot juca un rol important în dezvoltarea comunității, oferind spații accesibile pentru educație, dialog și activități culturale. Valorificarea acestui potențial presupune nu doar investiții în infrastructură, ci și o viziune care vede biblioteca drept spațiu civic al orașului.

Oldenburg, Ray. The Great Good Place: Cafés, Coffee Shops, Bookstores, Bars, Hair Salons and Other Hangouts at the Heart of a Community. New York: Paragon House, 1989.