Prezentul text analizează cinci exemple recente de arhitectură turistică montană prin raportare la principiile metodologice formulate în ghidul privind structurile de primire turistice cu gabarit mare. Analiza urmărește integrarea criteriilor de amplasare, conformare spațial-funcțională, relație cu peisajul, materialitate, sustenabilitate, capacitate și experiență de utilizare, conform terminologiei și cadrului conceptual utilizat în ghid. Totodată, permite extragerea unui set coerent de principii de proiectare contemporană care pot fi avute în vedere pentru configurarea relației dintre construcție, peisaj, program și performanță tehnică, fiind aplicabile în contexte geografice și culturale diferite. Am selectat exemplele prin raportare la principiile enunțate și exemplele furnizate în Ghidul de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural, zona Vâlcea și zona Țara Loviștei, întocmite și redactate de echipă.

Analiza comparată include extinderea Cendevaves Alpine Silence Hotel din Dolomiți, intervenția MoDusArchitects la Icaro Hotel pe platoul Alpe di Siusi, reconversia Hotel 1301 INN din Piancavallo, noua clădire de acces pentru Sognefjellshytta Mountain Hotel în Norvegia și proiectul NOT A HOTEL Rusutsu realizat de Snøhetta în Hokkaido și care se va deschide publicului în primăvara lui 2029. Proiectele au fost selectate pentru că, deși sunt realizate în contexte culturale distincte, ele pot fi lecturate prin grila metodologică a ghidului, care pune accent pe integrarea în specificul local, controlul gabaritelor, relația cu terenul și utilizarea materialelor locale.

1. Amplasarea construcțiilor și relația cu cadrul natural

Conform ghidului, amplasarea structurilor de primire turistice reprezintă factorul determinant pentru integrarea lor în peisaj, fiind recomandată evitarea dominării vizuale a reliefului și respectarea perspectivelor semnificative ale sitului.

În cazul Cendevaves, extinderea clădirii existente se realizează prin două aripi de înălțime redusă ce urmăresc topografia și păstrează relația vizuală cu peisajul montan. Soluția poate fi comparată cu exemplele de tip „AȘA DA” din ghid, unde volumele articulate, adaptate terenului, evită apariția unui monovolum dominant și mențin scara locală.

Icaro Hotel propune o volumetrie coerentă, configurată printr-o bară articulată și elemente de tranziție între interior și exterior. Această conformare se apropie de tipologia recomandată în ghid pentru reducerea lungimii perceptive a fațadelor și pentru integrarea în relieful montan, în opoziție cu tipologia de lamă ilustrată ca nerecomandată în exemplele negative din ghid.

La Rusutsu, mini-hotelul propus de Snøhetta iscălește peisajul cu un volum minimal, inspirat din cultura japoneză. Acest lucru este posibil datorită comasării mai multor funcțiuni într-o clădire subterană. Deși relația cu cadrul natural a volumului suprateran este bună, realizarea unui volum îngropat în vârf de deal presupune un efort constructiv major și impune utilizarea unor materiale străine de loc, cum ar fi betonul armat, crescând amprenta de carbon a construcției.

Astfel, un prim principiu este integrarea topografică și peisageră a construcției. Structura de primire turistică se adaptează reliefului și evită poziționarea dominantă în teritoriu, urmărind conservarea perspectivelor și continuitatea cadrului natural. Amplasarea se realizează prin ajustarea volumelor la teren, reducerea impactului vizual și utilizarea diferențelor de nivel ca resursă de proiectare (Cendevaves Alpine Silence Hotel, NOT A HOTEL Rusutsu, Sognefjellshytta Mountain Hotel).

2. Tipologia și conformarea spațial-funcțională

Ghidul clasifică structurile de primire turistice în funcție de conformarea spațial-volumetrică: pavilionare, policentrice, bară articulată sau structuri cu atrium. Se recomandă evitarea tipologiilor de turn, a volumelor compacte sau a conformărilor disproporționate în raport cu contextul rural.

Toate exemplele selectate se înscriu în direcțiile enunțate în ghid. Cendevaves se dezvoltă policentric în jurul corpului de clădire existentă, prin două bare curbe, discrete, cu volum redus, bine integrate în peisaj prin păstrarea scării locale. Icaro este conformat ca bară articulată supraterană, deservită de un parcaj subteran.

Un al doilea principiu care poate fi extras din studiul exemplelor este fragmentarea volumetrică și conformarea spațial-funcțională articulată. Se observă preferința pentru tipologii pavilionare, policentrice sau volume articulate, capabile să reducă percepția gabaritului și să mențină scara adecvată contextului. Evitarea monovolumului și a volumetriilor compacte permite integrarea mai bună în peisaj și distribuirea funcțiunilor în ansamblu (Cendevaves Alpine Silence Hotel, Icaro Hotel, Hotel 1301 INN).

3. Materialitate și tehnici de construire

Ghidul reprezintă o pledoarie pentru utilizarea materialelor și tehnologiilor de construire locale, capabile nu doar să ofere o integrare armonioasă în peisaj, ci și să susțină meșteșugurile și tradițiile locale. Exemplele analizate folosesc cu precădere lemnul la fațade și la interior, realizând o relație directă între caracteristica principală a peisajului (prezența pădurilor) și materialul dominant al fațadelor și amenajărilor de interior (lemnul). Vitrajele mari pun în evidență această continuitate care reprezintă o nouă formă de etalare a luxului unde indicatorii se schimbă radical. Aerul curat, materialele naturale, pătrunderea peisajului nealterat în interior reprezintă noul lux al hotelurilor montane.

Un al treilea principiu vizează utilizarea materialelor locale și a tehnologiilor adaptate condițiilor climatice. Lemnul, piatra și alte resurse specifice locului sunt utilizate într-o logică tehnologică contemporană, cu rol structural, energetic și de integrare vizuală. Materialitatea devine instrument de reglare climatică și de reducere a consumurilor energetice, în acord cu recomandările ghidului privind durabilitatea și sustenabilitatea construcțiilor (Icaro Hotel, Sognefjellshytta Mountain Hotel, NOT A HOTEL Rusutsu).

4. Capacitate, funcțiuni și organizarea programului

Ghidul recomandă dimensionarea capacităților de cazare în raport cu dimensiunea parcelei, infrastructura locală și sustenabilitatea pe termen lung, cu evitarea unor gabarite care alterează contextul.

Cendevaves și Icaro propun reorganizarea funcțiunilor comune, plasând spațiile de wellness, dining și lounge în poziții centrale, ceea ce corespunde principiului funcționării permanente și diversificării serviciilor pentru susținerea utilizării pe parcursul întregului an.

Un al patrulea principiu este, astfel, conceperea programului pentru funcționare permanentă și nu doar sezonieră, ceea ce nu reprezintă o noutate, ci o schimbare de perspectivă, prin integrarea unor servicii accesibile turiștilor. Structurile turistice contemporane integrează funcțiuni complementare cazării, precum spații de wellness, zone comune, servicii de alimentație și zone de socializare, care susțin utilizarea pe tot parcursul anului, inclusiv în lunile ploioase când, în mod tradițional, activitatea turistica a structurilor amplasate în zona montană se reduce semnificativ (Cendevaves Alpine Silence Hotel, Icaro Hotel, NOT A HOTEL Rusutsu).

O altă metodă pentru extinderea funcționării de-a lungul întregului an este coordonarea dintre activitatea hotelieră și evenimentele culturale locale, inclusiv prin crearea capacității de a găzdui aceste evenimente de către hotel. Transylvania Mountain Festival, desfășurat în a doua jumătate a lunii noiembrie, este un exemplu elocvent în acest sens care propune sesiuni de informare și networking între pasionații și profesioniștii muntelui (alpiniști, sportivi de performanță), dar și explorare montană în condiții dificile. Pe 23 noiembrie 2025 a fost organizată o sesiune de hiking împreună cu Clubul Alpin Român Filiala Cluj, la Scărița Belioara.

5. Relația interior-exterior

Icaro utilizează loggii și spații intermediare care mediază tranziția interior-exterior, comparabile cu exemplele din ghid în care elementele deschise de tip prispă sau pridvor sunt valorificate pentru reglarea climatică și pentru extinderea spațiului utilizabil.

Cendevaves și Rusutsu organizează funcțiuni panoramice în jurul priveliștii, transformând peisajul într-o componentă activă a programului. Din perspectiva ghidului, această strategie poate fi citită ca o adaptare contemporană a principiului integrării în specificul local și al valorizării cadrului natural.

Al cincilea principiu se referă la configurarea relației interior-exterior prin spații intermediare. Loggii, terase acoperite, curți interioare și zone de tranziție funcționează ca elemente de mediere climatică și perceptivă, extinzând spațiul interior către peisaj și controlând însorirea și confortul ambiental (Icaro Hotel, NOT A HOTEL Rusutsu, Cendevaves Alpine Silence Hotel).

6. Sustenabilitate

Un al șaselea principiu este abordarea sustenabilității ca direcție transversală de proiectare. Soluții precum parcarea subterană, volumetriile parțial îngropate sau intervențiile ușoare reduc impactul vizual asupra sitului și limitează transformările ireversibile ale reliefului. Infrastructura devine parte integrată a conceptului arhitectural (Icaro Hotel, NOT A HOTEL Rusutsu, Sognefjellshytta Mountain Hotel). Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că, ori de câte ori este posibil, soluția organizării de parcaje la baza dealurilor, în proximitatea infrastructurii principale de transport, este de preferat celei care prevede construirea de parcaje subterane pe elemente de relief valoroase.

Orientarea construcției, optimizarea anvelopei, utilizarea materialelor regenerabile și reducerea consumurilor energetice sunt integrate încă din faza de concept. Sustenabilitatea include atât dimensiunea de mediu, cât și pe cea economică și socială, prin adaptarea construcției la resursele locale și la modul de utilizare pe termen lung (Sognefjellshytta Mountain Hotel, Icaro Hotel, NOT A HOTEL Rusutsu).

Prin reunirea acestor principii, dar fără a se limita la ele, arhitectura contemporană a structurilor turistice montane reflectă o schimbare de paradigmă în industria ospitalității. Aceasta include ideea că peisajul natural și cel patrimonial existent, prin valoarea lor, generează arhitectura nouă și implică aprecierea modului în care arhitectura hotelului nu alterează peisajul. Noul lux nu mai înseamnă să găsești la hotel cel mai înalt standard de confort din industrie, ci accesul nerestricționat la aer curat și natură, prin materiale naturale prelucrate minimal (în afară, dar și înăuntrul clădirii, la nivel de configurații și finisaje). Un lambriu din lemn de mahon lăcuit în 3 straturi al unui hotel de lux devine mai puțin atractiv decât un lambriu din pin nordic tratat minimal, care încă miroase natural. O împrospătare regulată a aerului interior convinge mai mult decât sistemele de condiționare devenite clasice.

În cadrul aceleași paradigme noi, structurile de primire turistică din zonele montane renunță la calitatea discutabilă de reper care alterează și urbanizează un peisaj virgin și devin puncte de observare, înțelegere și păstrare a naturii și patrimoniului existent pe care îl conservă prin prelungirea utilizării. Dincolo de standardele industriei, sustenabilitatea climatică, economică, socială și culturală a clădirii îi conferă acesteia identitate, dar și atractivitate.

Lorin Niculae

14.02.2026

Studii de caz

Denumire proiect: Cendevaves Alpine Silence HotelArhitect: Stefan GamperLocalizare: Monte Pana, Santa Cristina Val Gardena, ItaliaProgram: hotel montan, extindere și reabilitareAn finalizare: 2024Fotograf: Hannes NiederkoflerBeneficiar: Cendevaves Hotel

Miza proiectului a fost păstrarea și punerea în valoare a clădirii existente prin realizarea unei extinderi. Aceasta de dezvoltă, prin proiect, sub forma unor bare de înălțime mică, perfect integrate în topografie. Ritmul structurii este evidențiat, la nivelul fațadelor, de vitrajele ample care creează o continuitate interior-exterior. Este de apreciat folosirea lemnului ca material atât structural, la șarpante, cât și decorativ. În interviul acordat revistei italiene Domus, arhitectul proiectului, Stefan Gamper, subliniază că „într-un astfel de peisaj, materialele de construire esențiale nu sunt decât două: piatra și lemnul”.

Extinderea include:

camere și suite noi pentru cazare;

zonă wellness cu piscină interioară;

lounge și sală de mic dejun panoramică;

conexiuni subterane către infrastructura existentă;

reorganizarea spațiilor comune și a circulațiilor.

Sursa informațiilor:

https://www.domusweb.it/en/architecture/gallery/2025/11/19/stefan-gamper-hotel-cendevaves-dolomites.html

https://www.valgardena.it/en/accommodation/base/hotel/s-cristina-val-gardena/cendevaves-alpine-silence-hotel

https://gamper.biz/it/progetti/cendevaves-alpine-silence/

https://architizer.com/idea/4314869/

Denumire proiect: Icaro HotelArhitect: MoDusArchitectsLocalizare: Alpe di Siusi (Seiser Alm), Castelrotto, Bolzano, ItaliaProgram: hotel montan, renovare și extindereAn finalizare: 2021Altitudine sit: aprox. 1900 mFotograf: Gustav Willeit

Proiectul constă în renovarea și extinderea unui hotel cu origini în anii 1930, amplasat pe platoul Alpe di Siusi, într-un context alpin protejat. Intervenția urmărește actualizarea identității arhitecturale, reorganizarea funcțională și integrarea diferitelor etape istorice ale construcției într-un ansamblu coerent. Au fost incluse extinderea parcării subterane, spații pentru personal, camere noi și reorganizarea zonelor comune și a spațiului wellness.

Conceptul proiectului urmărește o compoziție unitară prin traveație, urmărindu-se continuitatea funcțională și claritatea structurală între elementele vechi și cele noi.

Intervenția include:

extinderea parcării subterane și eliberarea zonei de acces de traficul auto;

reorganizarea parterului cu succesiunea funcțională: intrare, recepție, shop, lounge, bar și restaurant;

extinderea numărului de camere în aripa estică;

reconfigurarea spațiului wellness și a piscinei interioare;

introducerea unei zone de masaj și a unei terase pentru yoga.

Elementul dominant al fațadei lungi de 55 de metri este prispa pe dublă înălțime, cu 13 stâlpi ramificați din lemn, sub forma unor mănunchiuri de bârne care au, deopotrivă, un rol structural, de susținere a șarpantei, de separare a balcoanelor camerelor și vizual, reprezentând o afirmare a unei identități constructive izvorâte din tradiție. În interior sunt utilizate lemn de stejar, marmură și finisaje ceramice. Intervențiile tehnice urmăresc creșterea performanței energetice și optimizarea utilizării spațiilor existente.

Parterul este organizat ca un traseu continuu de spații comune. Designul interior combină zone de dining în alcove din lemn cu elemente monolitice pentru bar și bufet. Camerele sunt concepute pentru orientarea către peisaj, cu mobilier integrat și ferestre ample.

Sursa informațiilor: https://iqd.it/en/architecture/icaro-hotel-modusarchitects/

Denumire proiect: Hotel 1301 INNArhitect: Stefano Pujatti / ELASTICOfarm (fost ELASTICOspa)Localizare: Piancavallo, Friuli-Venezia Giulia, ItaliaProgram: hotel montan, reconversie și reconstrucție parțialăAltitudine: 1301 m deasupra nivelului mării (de unde derivă denumirea proiectului)Capacitate: 37 camereAn finalizare: cca. 2012 (publicat ulterior în presa de arhitectură)

Proiectul reprezintă o extindere a unei construcții existente, unde volumul principal se inspiră din geometria munților învecinați, iar materialitatea întregii clădiri dă seama de această relație.

Programul include:

37 camere de hotel;

spații comune de lobby și lounge;

zone de restaurant și servicii;

spații de circulație verticală integrate în volum.

Ridicarea volumului principal pe stâlpi permite o utilizare mai eficientă a terenului și limitează impactul asupra substratului natural. Expresivitatea acestora se realizează prin conformare (mănunchiuri) și materialitate (partea inferioară este o prelungire a fundațiilor din beton armat, iar partea superioară din lemn). Împreună, cele două materiale articulează un discurs care evocă piatra existentă pe sit și pădurile învecinate.

Lucarnele triunghiulare dau expresia de ansamblu a volumului principal, iar învelitoarea este gândită pentru a pune în evidență zăpada.

Hotel 1301 INN reprezintă o abordare experimentală în arhitectura turismului montan, în care forma arhitecturală derivă explicit din condițiile climatice și din morfologia peisajului. Putem spune că aceasta este o rezultantă a viziunii atente și pline de respect a arhitectului cu privire la relația dintre arhitectură și peisaj. Proiectul se înscrie în direcția reconversiilor alpine care transformă infrastructura turistică existentă printr-un limbaj contemporan și printr-o relație directă între arhitectură și mediul în care se inserează.

Sursa informațiilor: https://www.designboom.com/architecture/hotel-1301-inn-piancavallo-italy-stefano-pujatti-11-02-2018/

Denumire proiect: New Entrance Building to Sognefjellshytta Mountain HotelArhitect: Jensen & Skodvin ArchitectsLocalizare: Sognefjellet, NorvegiaProgram: clădire de intrare și conexiune între corpuri existente ale hotelului montanSuprafață: aprox. 450 m²Perioadă proiectare: 2009-2015Perioadă execuție: 2012-2015Altitudine: aprox. 1450 mClient: Sognefjellshytta, Råmund Mundhjell

Tema proiectului a fost realizarea unei extinderi importante a clădirii existente, și anume reconfigurarea și amplificarea accesului acesteia. Volumul proiectat se inspiră structural și spațial din arhitectura refugiilor montane. Această abordare reprezintă nu doar o referință culturală, ci și un răspuns la factorii de mediu local, unde stratul de zăpadă poate depăși frecvent 5m înălțime.

Astfel, s-a optat pentru o structură din lemn în configurații triunghiulare care îi asigură rigiditate la tasările din zăpadă și încărcarea la vânt, iar expresia plastică a structurii generează un spațiu insolit și inovator la interior. Deși robust, volumul păstrează o legătură directă cu peisajul și lumina naturală, prin vitraje ample, atent orientate.

Clădirea include:

zonă principală de acces și recepție;

spațiu comun de tranziție între corpurile hotelului;

circulații verticale și orizontale reorganizate;

funcțiuni suport pentru fluxuri turistice sezoniere.

Prefabricarea structurii din lemn a permis montarea rapidă a acesteia în „fereastra” scurtă a celor câteva luni de vară.

Sursa informațiilor: https://jsa.no/New-entrance-building-to-Sognefjellshytta-mountain-hotel

Denumire proiect: NOT A HOTEL RUSUTSUArhitect: SnøhettaLocalizare: Rusutsu, Hokkaido, JaponiaProgram: vilă montană, hospitality / model hibrid co-ownership + hotelSuprafață construită: aprox. 1200 m² (volum arhitectural principal)Status: în curs de realizareDeschidere estimată: primăvara 2029Client: NOT A HOTEL

Proiectul este amplasat la altitudine, în cadrul stațiunii Rusutsu Resort din Hokkaido, un teritoriu cunoscut pentru stratul consistent de zăpadă și pentru activități turistice de iarnă și vară. Intervenția urmărește definirea unui nou model de locuire turistică de tip vilă montană operată în sistem hotelier atunci când proprietarii nu o utilizează. Obiectivul principal constă în integrarea clădirii în morfologia terenului și în orientarea programului către peisajul dominat de Muntele Yotei.

Conceptul de proiect derivă din ideea de „zenith”, punctul cel mai înalt al sferei cerești, interpretat printr-o organizare spațială orientată spre experiența locului. Arhitectura este compusă din două volume lineare care se intersectează perpendicular și se curbează ușor spre centru. Configurația permite definirea unei curți interioare centrale și deschiderea controlată a perspectivelor către peisaj. Programul este organizat pe verticală: partea inferioară este parțial îngropată, iar volumul superior include spațiile principale de locuire.

Forma clădirii este determinată de limitele terenului și de topografia abruptă. Volumul inferior este introdus parțial în teren pentru reducerea impactului vizual și pentru protecție climatică. Volumele superioare sunt orientate către panorama muntelui Yotei și urmăresc liniile peisajului. Strategia urmărește minimizarea intervenției asupra sitului prin adaptarea geometriei la relief.

Distribuția funcțională include:

nivel inferior cu spații wellness (sală de fitness și saună);

nivel principal cu living, zonă de dining, bucătărie, lounge;

nivel superior cu dormitoare și spații private;

curte centrală interioară, cu vatră, care funcționează ca nucleu al compoziției. https://www.snohetta.com/projects/not-a-hotel-rusutsu